Însoțirea Tânărului Preot

Motivație

Primii ani pot fi grei pentru formarea și identitatea tânărului preot din cauza unui proces complex de tranziție de la viața de student la viața de preot cu normă întreagă, cu schimbări care se petrec toate în același timp:

  • Viața: trecerea de la viața de student la viața de paroh;
  • Identitatea: trecerea de la student la preot;
  • Competențe: trecerea de la competențe educaționale la competențe pastorale;
  • Personale: mutarea dintr-o locație în alta;
  • Relaționale: părăsirea comunității studențești și integrarea în comunitatea protopopiatului;
  • Duhovnicești: trecerea de la rugăciunea ca student la rugăciunea înaintea lui Dumnezeu în calitate de preot.

Tânărul preot întâmpină astăzi provocări care sunt diferite și mai numeroase de cele ale generațiilor anterioare: comunitățile sunt din ce în ce mai diversificate; preotul trebuie să îndeplinească mai multe roluri în același timp; cultura contextului misionar este din ce în ce mai indiferentă și ostilă Evangheliei lui Hristos. 
 

Definiție

Tânărul preot întâmpină astăzi provocări care sunt diferite și mai numeroase de cele ale generațiilor anterioare: comunitățile sunt din ce în ce mai diversificate; preotul trebuie să îndeplinească mai multe roluri în același timp; cultura contextului misionar este din ce în ce mai indiferentă și ostilă Evangheliei lui Hristos. 
 

Scop

Însoțirea Tânărului Preot își propune să fie un context de sprijin și de întărire duhovnicească pentru acesta în perioada în care lipsa de familiaritate cu activitatea pastorală poate fi provocatoare.

Misiunea programului este de a pune bazele unei pastorații binecuvântate de Dumnezeu, sănătoase și eficiente.
 

Metodologie

Însoțirea Tânărului Preot se desfășoară prin interacțiunea cu mai multe categorii de persoane și presupune:

  • Întâlniri de cunoaștere și familiarizare;
  • Experimentarea unor situații împreună;
  • Verificarea evoluției lucrurilor;
  • Încurajarea aspectelor pozitive și a vieții duhovnicești.

Întreg procesul de însoțire este caracterizat de entuziasm, dedicare și confidențialitate.

Conținuturi

Practică liturgică - slujirea de Sfinte Taine, Ierurgii și alte slujbe și predică.

Practică duhovnicească - activitățile de pregătire pentru primirea hirotesiei în duhovnic.

Practică administrativă - ateliere organizate de Arhiepiscopia Iașilor cu reprezentanții Sectoarelor Eparhiale (Administrativ, Financiar, Silvic, Misiune, Învățământ, Comunicare, Fonduri Externe și coordonatori eparhiali (Cateheză, Tineret, Pro Vita, ISU, Cimitire); și activitățile de la nivelul protopopiatului. 

Practică pastorală - însoțirea tânărului preot de către un tutore în primii trei ani de la hirotonie.
 

Timp

În Arhiepiscopia Iașilor, formarea clerului are un continuu, începând cu primul an de studii teologie și finalizându-se cu perioada de după pensionare.

Cronologie:

  1. Mentoratul în Seminar
  2. Tutoriatul la Facultate
  3. Însoțirea Tânărului Preot
  4. Formare Continuă
  5. Pensionare

Însoțirea Tânărului Preot începe imediat după hirotonie și durează aproximativ 3 ani, până ce tânărul preot se simte încrezător în ceea ce poate face în noua sa parohie. 

Persoane implicate

Echipa care îl va însoți pe tânărul preot în primii ani de preoție este formată din mai mulți membri ai Arhiepiscopiei Iașilor de la nivel central până la nivel de protopiat:

  • Coordonatorul programului
  • Îndrumătorul de practică
  • Tutorele 
  • Protopopul
  • Președintele de cerc pastoral
  • Misionarul protopopesc
  • Fostul preot paroh

Fiecare dintre aceștia au un rol distinct, dar în legătura cu viitoarea activitate pastorală. 

Principala responsabilitate a îndrumătorului de practică liturgică este să-l ajute pe tânărul preot în familiarizarea cu spațiul și acțiunile liturgice.

Rolul îndrumătorului de practică liturgică este de a-i evalua slujirea, oferi sprijin și încurajare.

Principala responsabilitate a tutorelui este de a familiariza pe tânărul preot cu diferitele aspecte ale slujirii pastorale (liturgice, duhovnicești, administrative și pastorale). Acesta ajută pe tânărul preot în familiarizarea cu practica pastorală a parohiei și a arhiepiscopiei în general. 

Rolul tutorelui este de a ajuta pe tânărul preot să-și dezvolte competențele necesare pentru o pastorație în comuniune cu ceilalți preoți și o planificare pastorală în contextul vieții de parohie. 

Echipa este completată în mod non-formal de duhovnicul personal și modelul de preot pe care îl are minte.
 

Programul este dedicat preoților hirotoniți începând cu iulie 2023. Toți preoții recent hirotoniți din Arhiepiscopia Iașilor sunt așteptați să participe la programul de Însoțire a Tânărului Preot. Progamul face parte din portofoliul Sectorului Învățământ și este coordonat de Centrul de Formare Continuă.

Responsabilitate

Orice plan sau program, oricât de bine ar fi gândit sau conturat, dacă nu este însoțit de implicare și responsabilitate, nu poate reuși. Toate persoanele implicate în program sunt responsabile în fața lui Dumnezeu, a Bisericii, a Ierarhului și în fața propriei lor persoane și integrități. 

Biserica, prin Ierarh, poate cerceta căile prin care fiecare preot s-a îngrijit de formarea sa preoțească, învățătorească și administrativă și a aproapelui său.

Hirotesia

Pentru primirea hirotesiei, candidatul se va pregăti din următoarea listă biliografică:

  1. Molitfelnic, Selecții, București, 2013;
  2.  Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe Române, Selecții
  3.  Petre Vintilescu, Spovedania și duhovnicia, Selecții;
  4.  Valeriu Gafencu, Îndrumar de spovedanie;

Altele

  1.  Vasileios Thermos, Stephen Muse, Cuvinte în Duhul. Perspective pastorale despre Taina Spovedaniei, Doxologia, 2021.

Lucrările din bibliografie pot fi descărcate de AICI.

Lecturile tânărului preot

Tânărului preot i se recomandă parcurgerea următoarei bibliografii:

  1. APOSTOL, Pr. Petru, „Rolul familiei preotului în activitatea misionară a parohiei”, în: Teologie și viață, (2000), nr. 7-12, pp. 195-199.
  2. BELEA, Pr. Nicodim, „Munca de colaborare a preotesei în parohie”, în: Revista Teologică, (1934), nr. 1-2, pp. 41-47;
  3. Biserica din casa - Familia preotului
  4. BODEA-ROMOȘEL, Preot Ioan, „Preoteasa ca sprijinitoare a preotului în pastorație”, în: Altarul Banatului, (1996), nr. 4-6, pp. 79-82;
  5. GALERIU, Pr. Constantin, Rolul Familiei preotului în parohiei
  6. POPESCU, Prof. Teodor M., „Familia Preotului”, în: Mitropolia Olteniei, VII (1955), nr. 7-9, pp. 429-435;
  7. SEMEN, Pr. Prof. Petre, „Despre rolul familiei preotului în pastorație”, în: Mitropolia Olteniei, (1989), nr. 5, pp. 84-95;
  8. STREZA, Preot Nicolae, „Familia Preotului – Mijloc esențial de pastorație”, în: Altarul Banatului, (2005), nr. 1-3, pp. 90-97;
  9. VERZAN, Sabin, „Familia în lumina învățăturii Noului Testament”, în: Mitropolia Olteniei, VI (1954), nr. 9-10, pp. 511-525;
  10. Viața de familie - Sfaturile unei preotese cu privire la creșterea copiilor

Altele

  1. „Biografia unui destin misionar. Jurnalul Părintelui Alexander Schmenann (1973-1983)”, traducere de Felicia Furdui, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2004
  2. CÂNDEA, Preot. Dr. Spiridon, Recenzie la „Ion Agîrbiceanu, „Preotul și familia preoțească. Rostul lor etnic în satul românesc” (Astra. Colecția: Neam și familie), Sibiu, 1942”, în: Revista Teologică, (1943), nr. 7-8, p. 396;
  3. SCHMEMANN, Juliana, „Bucuria de a sluji. Gânduri pentru preoteasa și pentru femeia ortodoxă”, pref. de Jean-Claude Larchet, trad. Mirela Scaunașu, Editura Teofilia, 2013;
  4. STREZA, Preot Nicolae, „Femei biblice și o preoteasă model”, Editura Credința strămoșească;
  5. TEȘU, Pr. prof. dr. Ioan C., „Frumusețea și sublimitatea preoției creștine”, Editura Doxologia, Iași, 2010;

Lucrările din bibliografie pot fi descărcate de AICI